Biserica Sacaturi - DESCRIEREA ARHITECTURALA 

Biserica Sacaturi - DESCRIEREA ARHITECTURALA

Biserica, asa cum arata ea astazi, renovata in anii 1925, 1932 si 1966, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, este o biserica durata in zid, in plan triconic, in stil bizantin-brancovenesc, a carei forta de atractie o constituie cel de-al doilea registru al sau, de la exterior, unde sunt zugravite chipuri de Sfinti, Sibile, Filozofi, in panouri cu fundul adancit, terminate la partea superioara cu cate un arc in plin cintru, astfel: Maica Domnului la rasarit, in dreptul Sfantului Altar, Sfantul Arhanghel Gavriil, Proorocita Ana, Sibila Persica, un Inger – pe absidiola de sud a Sfantului Altar-, Sibila Samiea, Sibila Delfina, Sibila Himerie, Sibila Libina, Sibila Frichia, Filozoful Platon, Filozoful Filon, Filozoful Aristotel, Filozoful Ermis, Filozoful Solon, Filozoful Plutarh, Filozoful Deosien, Filozoful Apolon, Filozoful Afroditini, Filozoful Achidin, Sfantul Prooroc Solomon, Sfantul Prooroc David, Sfantul Pavel, Sfantul Petru, Sfantul Prooroc Aaron, Sfantul Prooroc Moise,  Sfanta Mucenita Alecsandra, Dreptul Melkidesec, Dreptul Trovit, Dreptul Iov, Dreptul Isus Navi, Filozoful Erifu, Filozoful Saitu, Filozoful Stoik, Filozoful Tuchitid, Filozoful Ipocratie, Sibila Tofica, Sibila Lefica, Sibila Tiburtina, Sibila Evropea, Sibila Helespondica, un Inger – pe absidiola de nord a Sfantului Altar-, Sibila Cameia, Sfanta Proorocita Clida, Sfantul Arhanghel Mihail.

UNELE DIN ,,ZICERILE” SIBILELOR, FILOZOFILOR
SI ALE PROOROCILOR ZUGRAVITI LA EXTERIOR

Potrivit ERMINIEI PICTURII BIZANTINE, tiparita dupa versiunea lui Dionisie din Furna, editie ingrijita, text indreptat, completat si indici de C. Sandulescu – Verna, cu o preacuvantare de Nicolae, mitropolitul BANATULUI, Editura Mitropoliei Banatului, 1979,

   a)  SIBILA PERSICA zice: ,,Iata va veni ziua cea prea-luminata, in care Domnul cel de veci, pentru pacatele tuturor, va fi trimis si va vietui (in lume) trupeste. O domnita il va avea si il va hrani la sanul sau, ca asa este hotarata taina randuielii dumnezeiesti”.
   b)   SIBILA SAMIEA spune: ,,Iata, va veni in lume catre noi Domnul cel bogat din ceruri; se va naste din stapana, Maica Fecioara, (careia) se cade ca fiecine sa-I dea lauda; il vor cunoaste ingerii, cerul si pamantul”.
               c)  SIBILA DELFINA zice: ,,O, omule, cunoaste pe Domnul tau! Va veni prooroc pentru mantuirea ta: acela va lumina toata lumea cu invatatura sa; cade-se dar ca fiecine sa-si aduca aminte de dansul. Cu lucrare dumnezeiasca se va naste din fecioara si va racori inimile credinciosilor”.
    d)   SIBILA HIMERIE arata: ,,Fecioara, in veacul ce se iveste, va fi intru stima omului, noi toti o vom cinsti, va tine in maini pe imparatul, caruia ii vor aduce daruri cei trei crai drept-credinciosi”.
   e)  SIBILA LIBINA spune: ,,Iata, … proorocul cel de hotar, de sus din nori, se va naste din curata fecioara, si pe noi ne va impaca cu Dumnezeu Tatal”.
   f) SIBILA FRICHIA zice: ,,Vazut-am pe Domnul cel mai inalt decat toti, fiind foarte manios spre lumea facatoare de rele; vrut-a sa piarda pe oamenii cei rai si iarasi va face fratie cu dansii; trimite-va pe ingerul sau la fecioara ca sa-l primeasca cu credinta; mai inainte de veci, lui Dumnezeu ii este foarte drag ca sa ia trup din fecioara si sa-l faca jertfa pentru ai sai, si vrea sa-i puna la bine pe oamenii cei curati, vietuind vesnic”.
   g)  FILOSOFUL PLATON spune: ,,Cel batran tanar si tanarul batran, Tatal e intru fiul si fiul in tatal; cel unul se imparte in trei si cei trei sunt unul, fara de trup, care se intrupeaza si se naste facator al pamantului si pamantul l-a facut cer”.
   h) FILOSOFUL FILON spune: ,,Aceasta este fara de asemanare mai mare decat cerul; izvor neincetat si foc nemuritor, de care se cutremura cerurile, pamantul si marea, si adancul, tartarul si demonii; si este insusi (a tot parinte, cel fara de) tata, intreit fericit”.
   i)  FILOSOFUL ARISTOTEL spune: ,,Firea nasterii lui Dumnezeu este fara de truda, caci de la sinesi se infiinteaza insusi Cuvantul”.
   j) FILOSOFUL ERMIS spune: ,,S-a facut din pamanteni pogorand prea mare apa, pre neam a luat mila, pre cuvantul cel prea covarsit sa-l intelegeti pricina”.
  k) FILOSOFUL SOLON zice: ,,Candva tarziu, va veni cineva pe acest pamant de multe izvoade, si fara de prihana se va face trup, cu dumnezeire; si fara de sovaire patimind, va sfarama hotarul cel fara de vindecare al stricaciunii; si acesta se va face din pizma poporului necredincios, si pe-o inaltime va fi rastignit si el cu blandete le va patimi pe toate, de buna voie suferindu-le”.
  l) FILOSOFUL PLUTARH spune: „Langa cel peste toate si fara de covarsire, nu se intelege nimic in contrariu, cuvantul este de sinesi, iar nu de la altul. Si limpede se facu dovedirea cum ca intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu cuprinde toate marginile pamantului”.
 m) FILOSOFUL APOLON zice: „Eu vestesc in treime pe unul singur Dumnezeu, care carmuieste dintru cele inalte, al caruia cuvant este fara de moarte si va fi zamislit intru neispitita fecioara, pentru ca acesta va veni intocmai ca o sageata purtatoare de foc, pe toata lumea o va vana si o va aduce in dar Tatalui. (Nu din sine-mi vorbesc a vorbi acestea, ci ceea ce era sa vorbesc nu pot, fiindca cu tarie sunt tinut si proorocesc nevrand)”.
   n) SFANTUL PROOROC SOLOMON spune: Intelepciunea si-a zidit casa…”; „Gura celui drept rodeste intelepciune…”.
   o) SFANTUL PROOROC DAVID zice: „Cat s-au marit lucrurile tale, Doamne, toate cu intelepciune le-ai facut!”.
   p) SFANTUL PROOROC MOISE spune: „Veseliti-va, ceruri, impreuna cu el, si va inchinati lui toti ingerii lui Dumnezeu”.
   q) FILOSOFUL TUCHITID spune: „Deci unul este Dumnezeu, lumina intelegatoare si a acestuia (este) cantarea cantarii. Spre a intelege, acesta pe toate le cuprinde intru unul, ca nu este alt Dumnezeu, nu inger, nu intelepciune, nu demon, nu-i alta fiinta, ci numai (singur) Domnul este si ziditor al tuturor, si intru tot desavarsit cuvant; bun roditor din cel bun roditor, acesta, coborandu-se deasupra firii, a facut apa buna de rodire”.
   r) SIBILA TIBURTINA zice: „Dumnezeu cel drept mi-a dat aceasta vorba mie, ca sa arat lumii pe fecioara cea luminata, care va naste pruncusor in Betleem, si fecioria aceleia nu se va vatama. Sfanta este si destoinica, si va hrani pruncul cu lapte de la sine”.
   s) SIBILA EVROPEA zice: „In lume asa va veni cuvantul cel din veci, ca sa fie de folos credinciosilor sai: de la Dumnezeu din cer va fi trimis in pantecele  fecioarei cele imbunatatite si va trece prin munti si prin vai mari, si va fi aici nu putina vreme”.
   t) SIBILA HELESPONDICA zice: „Cand am cumpanit despre ceva, (am pus) pe fecioara in mare cinste, ca fiind destoinica de acest dar al sau, cu randuiala Domnului celui intelept. Si va cumpani Domnul pe slujnica sa cum va veni intru pantecele ei ca intr-o camara; si nasterea lui este foarte insemnata, asa cum ca tocmeala lui Dumnezeu este ascunsa oamenilor din naintea lui, ca mare minune se va arata, cand va spune fecioara lucru ca acesta”.
u) SIBILA CAMEIA spune: „Acestea sunt cuvintele cele de pe urma, sunt adevarate si vor fi in veci, care ne insemneaza noua pe Imparatul si ne fagaduiesc venirea lui in lume, care cu pace va locui cu noi si va fi cu mila spre toata lumea; va primi pe el trup omenesc…, va lua pe fecioara de-i va fi lui maica…cu adevarat ne va intrece pe noi fecioara aceea cu destoinicia; pentru aceea aici va dobandi pe el Domnul sau cel de sus din cer, in pantecele sau cel curat”.
 
 Potrivit ANEXEI NR.6 – Texte profetice din Sfanta Scriptura a Vechiului Testament, care pot fi scrise pe rulourile (cartile) diferitilor prooroci, drepti si patriarhi, a ,,Programului iconografic al bisericilor ortodoxe – Indrumator pentru zugravii de biserici -” ,  alcatuit de Pr. prof. Ene BRANISTE, aparut in revista ,,Biserica Ortodoxa Romana” , buletinul oficial al Patriarhiei Romane, anul XCII, nr. 5 – 6 (mai – iunie), 1974,
DREPTUL TOVIT spune: ,,Preamariti acum pe Dumnezeu, caci eu ma inalt la Cel ce m-a trimis, si scrieti intr-o carte toate cele ce s-au savarsit”; ,,Ca milostenia izbaveste de la moarte si nu te lasa sa te pogori in intuneric”; ,,Popoare multe vor veni de departe in numele Domnului Dumnezeu cu daruri in maini, cu daruri ce aduc Imparatului Cerului”.

DREPTUL IOV spune: ,,Gol am iesit din pantecele mamei mele si gol ma voi intoarce pe pamant. Domnul a dat,Domnul a luat! Fie numele Domnului binecuvantat!”.

Filosofii poarta costume de cavaleri medievali, altii par, mai degraba, niste magicieni in vesminte lungi. Au coroana pe cap, simbol al maiestatii spiritului, si filacter desfasurat, cu inscriptia profetiei lor.

Sibilele au capul descoperit, pieptenatura inalta, rochie lunga, cu guler rasfrant si maneci scurte pana la cot, cingatoare cu pafta dubla de argint. Ele isi etaleaza profetiile pe suluri desfasurate.

Filosofii si sibilele2 sunt singurii reprezentanti ai lumii pagane, dinaintea erei crestine, care s-au bucurat de cinstea de a fi reprezentati in pictura bizantina, de a figura pe suprafata exterioara a zidurilor bisericii, alaturi de persoane sfinte din Vechiul Testament, ca unii care n-au facut parte din biserica, dar care au dorit-o, au prevestit-o (desi in chip tainic, misterios, nebulos), avand, asadar,  un oarecare rol in pregatirea psihologica intelectuala a lumii, pentru venirea si primirea lui Mesia.

Chipurile reprezentantilor ilustri ai filosofiei pagane demonstreaza, totodata, zadarnicia intelepciunii omenesti de a realiza mantuirea neamului omenesc, ca fiind astfel ,,rusinata” de simplitatea sau ,,nebunia” Evangheliei crestine, despre care vorbea Sfantul Apostol Pavel: ,,lumea n-a cunoscut prin intelepciune pe Dumnezeu” (I Corinteni 1, 17 – 30).

Monumentul, de o simplitate eleganta si impunatoare, se compune dintr-un exonarthex (sau pridvor), inchis cu geam pe laturile dinspre N – V si S – V, ce se sprijina pe sase stalpi dreptunghiulari, in fata grupati si pictati simetric, doi cate doi, de-a dreapta si de-a stanga intrarii, iar in spate – doi, cate unul (lat, cat doi stalpi din fata), de-a dreapta si de-a stanga.

Stalpii au capitele realizate in stil doric, fiind legati, intre ei, prin arce in plin cintru si prin tiranti:

Pe cei doi stalpi din spate, ce incadreaza usa principala de acces in biserica, sunt zugravite, in stanga, la nord-vest, imaginea Raiului, iar in dreapta, la sud-vest, Munca de veci.

Ampla panorama a muncilor iadului3 este incomparabil mai dramatica, mai violenta, in linie si culoare, decat linistitul paradis din stanga pridvorului. Suferinta are mai multe forme si trepte decat fericirea.
Scena Muncii de Veci este impartita in patru registre.

In coltul dinspre nord-vest, sus, apare Raiul, reprezentat sub forma unei gradini inchise cu ziduri, ale caror capete sunt strajuite de turnuri, pe sub care curge o apa (simbolizand cele patru rauri ale Raiului: Fison, Gheon, Tigru si Efrat).

Inauntru, se ridica o serie de coline, pe care cresc copaci. In coltul dinspre sud-vest, sus, apare, langa o masa, pe care sunt asezate Sfanta Evanghelie si Sfantul Potir, Domnul nostru Iisus Hristos, Judecatorul lumii, alaturi de Cumpana Dreptatii, deasupra careia apare zugravit Dumnezeu-Tatal, Creatorul lumii vazute si nevazute.

Langa coltul dinspre sud al mesei Dreptului Judecator, apare zugravit stramosul Adam, batran incuviintat, urmat de alti drepti, iar in coltul dinspre nord – apare stramoasa noastra Eva, urmata de alte femei drept-maritoare crestine. Toti stau in genunchi, cautand la Hristos.

Sub aceasta scena, apare Arhanghelul Mihail, trambitand spre toata fata pamantului si spre marea de foc.
In partea opusa, aproape de dreptele femei, dar cu fata catre pamant, apare un Inger.

Mai jos, sub Arhanghelul Mihail, apare zugravit focul nestins, ca o mare de foc, ce iese din gura balaurului celui atotmancatorul, prin para focului fiind pictati ticalosii pacatosi, care ard vesnic.
Il vedem pe Arie, in gura balaurului.

Jos, in partea de nord a scenei pictate, apare zugravit un om cu figura barboasa, ce sta intins pe patul mortii. La capatai vegheaza sotia. Langa ei, apare Ingerul Domnului, care ii primeste sufletul cu mana dreapta, in cealalta avand un filacter.

La picioarele omului si dupa Ingerul Domnului, formand o adevarata scara (de unde si numele de… ,,Scara Raiului”), stau reprezentantii iadului, fiecare dintre ei purtand filactere desfasurate in maini. Ei aduc argumentele in favoarea aruncarii sufletului celui mort in iad.

Raiul este o gradina cu ziduri inchise, ale caror capete sunt strajuite de turnuri.

La poarta Gradinii Raiului sta Sfantul apostol Petru cu o cheie in mana, iar langa el apare Sfantul arhidiacon Stefan; cei doi sunt urmati de cele cinci fecioare nebune (care apar zugravite in partea de sus, inspre sud, a picturii), care vor sa intre si ele in Rai; apare tot aici si un Inger.

Isac, Avraam si Iacov stau in primul rand, avand in dreapta pe talharul Dismas, cu crucea. Apare si chipul lui Iisus, asezat, simbolic, in coroana unui pom, Pomul Vietii.
Avraam tine in brate sufletul lui Lazar.

O ceata a sfintilor se vede in  stanga celor trei barbati drepti ai Vechiului Testament.
Apar, in Gradina Raiului, cele cinci fecioare intelepte.
In randul de sus, apare Maica Domnului, inconjurata de Arhangheli, Sfinti si Ingeri.
Maica Domnului, in picioare, sta in fata unui scaun, peste care este asezat un capatai (o perna), si se roaga.

Cei sase stalpi sustin calota sferica de deasupra, unde apare zugravit Iisus Hristos Emanuel, calota peste care se ridica turla ce serveste si de clopotnita:

Iisus Hristos Emanuel este Iisus Hristos reprezentat copilandru, invesmantat in hiton si imation, stand in glorie, binecuvantand cu ambele maini.

De asemenea, cladirea este alcatuita dintr-un pronaos, un naos cu doua abside, una la sud si alta la nord, fiecare avand cate o fereastra, fara vitralii.

Lacasul de cult are un Altar, cu doua absidiole (la nord: Proscomidiar, la sud: Diaconicon sau Vesmantar) si o absida la est.

Altarul are trei mici ferestre, fara vitralii.
Biserica are doua turle, una pe naos si alta pe pridvor.

Turla cea mare, poligonala, de pe naos, se ridica pe un tambur care, ca si la Tismana, ori la Biserica Episcopala de la Arges, este de sectiune octogonala. Turla are fetele tratate intr-o serie de firide retrase succesiv catre interior, separate prin colonete cu capitele realizate in stil doric, legate, la partea superioara, prin arcaturi.

Turla de pe pridvor este de forma patrata, cu cate doua ferestre pe fiecare latura, cu ancadramente de piatra la partea superioara a acestora, in forma de acolada franta, in maniera brancoveneasca. Ea este acoperita cu o calota sferica, fiind impartita in doua registre.

In primul registru este zugravita icoana hramului bisericii - ADORMIREA MAICII DOMNULUI.
Un brau format dintr-un tor ingust si un profil drept, ce incadreaza un sir de caramizi profilate, zidite pe cant, desparte primul registru de urmatorul, in care sunt practicate ferestrele.

Cornisa turlei este formata din doua ciubuce, unul semicilindric si unul subtire, ingust, de sectiune dreptunghiulara. 

Turlele au, fiecare, deasupra lor, inaltata pe acoperisul de tabla zincata, cate o cruce in forma de ancora. Ancora este un simbol al neclintirii, al soliditatii, al linistii si al fidelitatii. Ea simbolizeaza partea stabila a fiintei noastre, care ne permite sa pastram o senina luciditate in fata valurilor de senzatii si sentimente. Ancora este frecvent legata de speranta, ramane un sprijin in fata dificultatilor vietii: ,,sa tinem nadejdea pusa inainte, pe care sa o avem ca o ancora a sufletului, neclintita si tare” (Sfantul Apostol Pavel, ,,Epistola catre Efeseni”,capitolul VI, versetul 19).

De altfel, se spune ca si biserica ar reprezenta o arca (barca, nava): ARCA LUI NOE, arca cea salvatoare.
Vedeti ?!? Inca de la exterior, biserica ,,Sacaturi” ne demonstreaza complexitatea si savoarea, frumusetea simbolica a imbinarii sale armonioase. Veniti! Vizitati-o! Nu veti regreta!.

Aspectul exterior al cladirii este impartit in doua registre, dar mai intai se impune vederii noastre soclul bisericii, puternic si inalt, larg profilat, pe care se ridica, maiestuos, biserica, fiind impartit in doua registre, printr-un brau format dintr-un sir de caramizi profilate, zidite pe cant.

Primul registru al bisericii, dominant ca inaltime, in care apar si ferestrele, terminate semicircular cu un arc in plin cintru, este decorat cu firide dreptunghiulare.

Acest registru confera un plus de frumusete monumentului arhitectural.
Braul ce desparte primul  registru de cel de al doilea este format dintr-un tor lat, sub forma unui semicilindru, dispus circular.

Cornisa cladirii, ca si la turla de pe pridvor, este formata din doua ciubuce, unul semicilindric si unul ingust, subtire, de forma dreptunghiulara.

Acoperisul bisericii se prelungeste intr-o streasina ampla, cu capriori ce imbraca antablamentul constructiei.
Fatadei dinspre apus a bisericii i s-a alipit un pridvor de forma dreptunghiulara, ce aduce o nota aparte in plastica monumentala.

Fatada pridvorului bisericii este impartita in trei registre: patru (din cei sase, cati are) stalpi de sustinere; un lat si un larg arc in plin cintru, plus altele doua mai mici, ce leaga stalpii din dreapta si  din stanga intrarii.

Al doilea registru al fatadei bisericii este despartit de urmatorul printr-un tor lat, sub forma unui semicilindru, dispus circular, si un profil drept.

Cel de al treilea registru il formeaza zona in care sunt zugravite doua icoane, cea a Sfantului Mare Mucenic Gheorghe – purtatorul de biruinta (la nord-vest) si cea a Sfantului Mare Mucenic Dimitrie – izvoratorul de mir (la sud-vest), icoane ce au ancadramente de piatra sculptata, tip ,,rama de tablou”.
Doua ciubuce subtiri, de sectiune dreptunghiulara, peste care se inalta un profil drept, formeaza cornisa fatadei pridvorului bisericii.

Sase trepte duc la usa principala de acces in interiorul bisericii (de la apus), usa din lemn de nuc, sculptata, in stil brancovenesc, de catre mesterul local Dumitru P. Dumitrescu, si donata de enoriasul Ion Saldarescu4.

Usa aceasta, de inspiratie renascentista, are ancadrament de piatra, terminat, la partea superioara, cu un arc in forma de acolada. Sculptata linear, ea este formata din doua canate, fiecare canat avand cate doua panouri sculptate, legatura intre canate facand-o un pilastru sculptat si el ca si celelalte parti.

Motivul principal in sculptura usilor este linia franta, care da un zigzag ce se impleteste cu un altul, dand nastere unor romburi si triunghiuri. Inlauntrul lor apare un ornament floral (frunze de acant si lalele stilizate).
Marginile laterale sunt sculptate in lung, ca si benzile dintre panouri.

Patru trepte de acces duc la cea de a doua usa de intrare a bisericii, decupata in peretele nordic al naosului.
Deasupra usii principale de acces in biserica, se afla pisania acesteia, pisanie semnata de pictorul Ilie Dumitrescu, cel ce, intre anii 1918 – 1919, a zugravit aceasta monumentala constructie, in ulei de nuca:
,, Aceasta Sfanta si Dumnezeiasca Biserica, unde se praznuieste hramul Adormirii Maicii Domnului, s-a construit din nou din temelie in 1912, luna iunie, in zilele M.S. Regelui Carol I, cu binecuvantarea P.S.  S.P. Episcop al Ramnicului D.D. Ghenadie Georgescu; s-a facut temelia si zidul si s-a intrerupt construirea in anul 1913, decretandu-se mobilizarea cu Razboiul Balcanic; s-a continuat lucrarea in anul 1914 si 1915; pana la 1916 s-a facut acoperisul si turla din mijloc si s-a intrerupt constructia prin decretul mobilizarii cu Razboiul European. In timpul razboiului, s-a terminat constructia, in anul 1917, si s-a terminat definitiv in anul 1919, in zilele M.S. Regelui Ferdinand I si P.S.  S.P. Episcop al Ramnicului Antim Petrescu. S-a sfintit la 1919, luna nov., 15, de catre P.S.  S.P. locotenent Alecsie S. Craioveanu al Ramnicului. Intreaga constructie (…) si toate impodobirile s-au facut din osteneala si cheltuiala ctitorilor si donatorilor crestini, prevazuti in Inscriptiunea din interiorul bisericii”, din pronaos, de deasupra usii de acces; sunt un numar de 116 persoane: Pr. Sacerdoteanu, Pr. I. Mihailescu, Gr. Stanescu, Gr. N. Voineag, Pavel Grigorescu, Procopie Cozmescu, Gheorghe Paunescu, Ilie Dumitrescu, Gheorghe Darla, I.M. Slabu, Gh. Istocescu, Ion D. Voineag, D. Nistor, Constantin D. Stanescu, Procopie T. Florescu, Gh. Cosmescu, V. Lacraru, Maria Anghelescu, N. Iacovescu, Isaia Ionescu, T. Stanescu, Constantin Nita, Calistrat Paunescu, Eftimie D. Sandu, D.A. Ilea, N.H. Culia, Danil Cracana, Margareta Cracana, Zamfir Ungureanu, Ana Predoiu, Constantin Hirizan, N. Calin Cracana, Vasile al Popii, Gh. al Popii, N. Florescu, Constantin D. Cracana, Filofteea C. Cracana, I. si N. Ciurea, C. Beletescu, N. Beletescu, I. Blidescu, Maria Cristescu, Ion N. Butoi, D. Duduca, N. Olariu, I.C. Dobrinescu, Ecaterina Copaci, Ion C. Copaci,  Anghel Carstoiu, Gheorghe Carstoiu, Ion C. Beletescu, Constantin C. Fulgescu, Gh. Mofanu, Popa Nicolae, I. C. Avram, N.I. Istocescu, Petru Ilea, N. Mihailescu, Nistor Fulgescu, N.D. Popescu, fam. Dumitrescu, Elisabeta Istocescu, Caliopie Popescu, Elena N. Soghin, Ecaterina Cracana, D. Ciorgan, C. Predoiu, I. Predoiu, Mihai Predescu,  Ioana L. Predoiu, Maria Darla, Conatantin Robu, Anastasia C. Ciobanu, Toma Cheroneson, Pr. N. Lazarescu, Pr. Constantin Pretulian, Ioachim Popescu, N. Huidu, Anton Stoicanescu, Pavel Dumitrescu, Mihai Popescu, Gh. Grigorescu, Ion Colniceanu, S. Colniceanu,  D. Stanescu, Ileana Cracana, N. Jidoveanu, I. Schiteanu, Danil Colniceanu, Ilarion Cracana, Gheorghe Alecu, Grigore Castravete, Simion Balotescu, D.I.C. Duca (Bucuresti), Varvara - Monahia, Elena I. Georgescu (Horezu); Pr. Chesarie Popescu (Arnota), Maica Eftimia Popescu (Horezu), Cosma Perla (Tomsani), Alexandru Craciun, V. Raducu, I. Diaconescu (Tomsani), Ion Gheorghe Chimis, Gheorghe al Dumitrii (Barbatesti), I.A. Combrea (Romani), Ion Labau, Maria Labau, Ilie Sacerdoteanu, Grigore T. Baros, Ion Ilea, Gheorghe Florescu, Gheorghe Diaconescu, Nicolae Loghin, Iulian Colniceanu,  Victor Fulgescu.

(Mica monografie alcatuita de profesor de limba romana Nicoleta Enculescu, nepoata comunei Costesti, judetul Valcea)